Conceptul a fost introdus de cercetatorul francez Joseph Fourier in secolul XIX. In practica, conductivitatea termica ne ajuta sa ne dam cat de bine este izolata o casa sau cat de eficiente sunt materialele din punct de vedere al conductiei termice.
Aceasta problema isi are sursa in proiectarea defectuoasa pe de o parte, iar pe de alta parte datorita faptului ca timpul incepe sa isi spuna cuvantul, mai ales cand vine vorba de constructii si materiale.
De-a lungul timpului tendintele in domeniul asigurarii protectiei energetice au fost inregistrate urmatoarele tendinte:
– A crescut atentia acordata, atat pentru realizarea unor conditii superioare de microclimat, cat si pentru reducerea consumurilor de resurse energetice pentru incalzirea cladirilor.
– A crescut in mod progresiv, in etape, nivelul exigentelor impuse performantelor termice si energetice ale cladirilor, pe masura ce puterea economica a diferitelor tari a crescut.
– S-au facut progrese insemnate privind perfectionarea metodelor de calcul termotehnic, fiind prevazute in tot mai multe acte normative din diferite tari metode de inalta precizie.
– Se pune accent pe conformare cat mai corecta din punct de vedere termoenergetic a cladirilor, inca din primele faze ale proiectarii. In majoritatea tarilor avansate s-a introdus verificarea performantelor de izolare termica cu ajutorul unor coeficienti globali de izolare termica.
Acest criteriu poate fi aplicat in toate etapele de proiectare cu diferite grade de decizie, facand posibila inca de la inceput conceperea unei alcatuiri corecte a cladirilor din punct de vedere energetic.
Rezistenta termica specifica a peretilor exteriori se determina tinand cont de modul de alcatuire al acestora.
Pentru realizarea economiei de energie, o prima conditie esentiala este imbunatatirea protectiei termice a cladirilor. Acest obiectiv poate fi indeplinit printr-o conformare termoenergetica a cladirilor noi si prin reabilitarea termica a cladirilor din fondul existent, construit pe baza normelor vechi de higrotermica.
Principiul general al reabilitarii termice a elementelor de inchidere ale unei cladiri consta in majorarea rezistentei la transfer termic a acestora, corespunzator nivelului de performanta normat actual, prin aplicarea de straturi termoizolante, de mare eficienta higrotermica, cu durabilitate ridicata si avand efecte secundare negative cat mai reduse din punct de vedere tehnic si economic. O astfel de solutie poate fi folosirea materialelor termoizolante performante cum sunt panourile de tip SANDWICH. Acestea se aplica, de regula, ca element prefabricate de inchidere, fiind fixate pe schelet metalic cu suruburi autofiletante.
– Se obtine usor cresterea necesara a gradului de protective termica deoarece materialele utilizate (panourile sandwich) au o conductivitate termica foarte mica (aproximativ 0,02 W/mK).
– Panourile SANDWICH fiind foarte usoare, sporul de greutate este si el foarte mic, cee ace constituie un avantaj, mai ales in zonele expuse la actiuni seismice semnificative.
– Aplicarea panourilor SANDWICH nu micsoreaza suprafata utila.
– Fiind panouri prefabricate care se prind prin infiletare, ele pot fi demontate si remontate cu usurinta.
– Durata de executie a cladirilor din astfel de panouri este de cel putin doua ori mai mica decat durata de executie a cladirilor din materiale traditionale.
In urma studiilor si analizelor teoretice si practice efectuate, s-a constatat ca:
– Exploatarea timp de 20-25 de ani a dovedit ca eficienta termoizolatiei din panouri SANDWICH nu a fost modificata, fiind apropiata de cea initiala, fapt neatins de nici o alta termoizolatie in constructii.
– Spumele poliuretanice rigide au celule inchise facandu-le impermeabile la aer si umiditate.
– Economia de energie necesara incalzirii este de aproximativ 50%.
– Panourile sunt greu inflamabile facand parte din grupa C2 de combustibilitate.
– Panourile SANDWICH au greutate redusa (intre 7,2 si 13,84 Kg/m2), ceea ce duce la o structura de rezistenta mult mai usoara si o buna manevrabilitate la montaj.
– Economia de material si manopera precum si timpii redusi de punere in functiune reduc in mod substantial costurile investitiei.
Daca comparam panourile cu lemnul sau cu alt tip de material folosit la pereti putem observa faptul ca acestea au o greutate mult mai redusa reducandu-se astfel riscul de a afecta structura de rezistenta.
